maria montessori
facebook            simona nicolae
simona@mariamontessori.ro



INTERESANT DE CITIT... octombrie 2013

sau "INTERESANT DE FACUT"?

 
Nu indrazneam sa ma pun pe scris....dar azi mi-am dat seama ca nu am alta cale decat sa fac asta :)) - veti intelege si zambetul meu virtual.
In fiecare zi vad atatea lucruri si uneori as vrea sa nu le vad caci am senzatia ca ma incadrez in cunoscutul citat din biblie "de ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?"
De la o toaleta dintr-un spital unde este lipit un afis cu "Nu risipi apa!", mesaj pe care il iau putin personal caci rezervorul wc-ului este stricat si apa curge la nesfarsit, la copiii "abuzati" verbal prin mijloacele de transport, parcuri, etc cu " lasa-ma in pace cu prostiile tale", "taci, daca nu taci te las aici!" sau alte lucruri la fel de brutale, si pana la parintii resemnati in a lua masuri vis-a-vis de aberatiile educatorilor, invatatorilor sau profesorilor pe care acestia le emit sau impun in fata copiilor, in toate tipurile de scoli: de la private, de stat, alternative, traditionale, la cele curative, etc. Si toate, dar toate aceste lucruri au legatura cu educatia sau mai bine zis cu nevoia de educatie.
Prinsi in scopurile noastre sau ale altora, nici noi nu mai stim, uitam cel mai important lucru: grija fata de fiinta umana.
Ne e mila de cainii fara adapost, dar nu de copiii nostri? Ne e mai usor sa ne exprimam dragostea si compasiunea fata de animale, mai degraba decat fata de o alta fiinta umana?
Aud in jurul meu, din ce in ce mai des, povesti despre copii "care distrug", "care nu inteleg", "care nu asculta".
Pana in urma cu ceva timp, doar ascultam. Chiar daca eu, constiincioasa, faceam observari prin parcuri sau alte locuri publice in care copiii erau prezenti si vedeam ca este de fapt vorba de cauza-efect.
Iata ca o data cu inceperea noului an scolar am reluat si eu lucrul la clasa, si desi, nu este la fel cu a fi parinte, pot sa spun si voi sustine in continuare cu tarie ca acesti copii nu sunt copii "care distrug" ci ei distrug barierele pe care noi adultii le ridicam in calea dezvoltarii lor, nu sunt copii "care nu inteleg" ci ei nu inteleg de ce noi adultii ne opunem vietii, si nu sunt copii "care nu asculta" ci ei, de fapt, nu asculta ceea ce vine sa se impuna din orgoliu, vointa ori mandrie. Supunerea apare treptat in copil, ea fiind un proces.
La inceput copilul se supune voinței adultului ( se lasă ghidat de adult): niciodată sau doar când ii convine.
Apoi isi face simtita prezenta astfel: uneori da, uneori nu.
Ca in ultima faza a acestui proces, copilul sa se supuna voinței adultului ( sa se lase ghidat de adult): mereu, intelegand ca acesta nu ii va cere vreodata ceva care sa vina in contradicție cu dezvoltarea sa naturala, astfel ca, de fapt, copilul se va supune sieși / lui însuși.
Ca ei sa ajunga aici, in aceasta etapa, e nevoie, in primul rand, sa muncim cu noi astfel incat ceea ce le cerem sa vina in ajutorul dezvoltarii lor si nu in mentinerea sau cresterea confortului nostru.
Daca ajungem cu noi insine la o intelegere/un consens e aproape imposibil sa nu reusesti asta cu o alta fiinta umana. Iar in cazul relationarii cu copilul este de fapt neintelegerea noastra cu noi si nu cu el.
Se spune ca nu ar trebui sa inlocuim experienta personala cu cartile deoarece acestea nu ne invata sa gandim ci ne invata sa folosim gandirea altora. Ele ne invata sa credem foarte mult, dar niciodata sa cunoastem ceva cu adevarat.
Copiii fac/actioneaza si astfel cunosc, noua adultilor ne e frica sa mai facem lucruri ca nu cumva sa gresim. Astfel ca suntem buni in teorie spre diferenta de copii care sunt mult, mult mai buni decat noi in practica. Ar trebui sa ii admiram, in primul rand, pentru curajul lor de a face si apoi, pentru ca datorita lor, de multe ori, ne reamintim si noi sau chiar invatam sa facem.
Important nu este sa fim perfecti caci e imposibil, important este sa facem. Iar atunci cand facem gresit, important este sa (ne) corectam intr-o maniera calda, blanda si naturala.
 
Suntem oameni si suntem frumosi asa imperfecti.