maria montessori
facebook            simona nicolae
simona@mariamontessori.ro



INTERESANT DE CITIT... iunie 2012

Libertate si Independenta

Ideea de libertate este putin ametitoare pentru ca ridica multe intrebari cum ar fi : O avem ? cum o pastram ? O vrem ? O putem oferi ? Putem din greseala sa o luam cuiva ? Ce se intampla daca luam libertatea cuiva dinadins ? Cum definim libertatea? Dar independenta?

Independenta este capacitatea copilului de a fi liber.

Iar libertatea  in DEX este explicata in mai multe moduri, dar legat de ceea ce ne intereseaza avem doua definitii:

LIBERTATE 

 1.Posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință;

2.Posibilitatea de acțiune conștientă a oamenilor în condițiile cunoașterii (și stăpânirii) legilor de dezvoltare a naturii și a societății. Posibilitatea de a alege.

Iata ce scria CHARLES KINGSLEY (nuvelist englez) despre libertate 

”Exista doua libertati:

Cea falsa in care un om este liber sa faca ceea ce vrea

Si

Ceea adevarata in care un om este liber sa faca ceea ce se cuvine”.

Sa fii liber sa faci ceea ce se cuvine dar cu  responsabilitate, asta este adevarata libertate. Aceasta libertate o promoveaza sistemul Montessori. Mediul pregatit in care copilul lucreaza ofera foarte multe optiuni , dar optiuni care fac parte din ceea ce se cuvine sa facem si care totodata vin cu responsabilitati, ajutandu-l sa devina indepndent. Un exemplu este copilul care invata sa-si curete si sa-si taie banana singur , va avea libertatea de a manca atunci cand doreste, dar el a invatat ca aceasta libertate vine si cu responsabilitatea de a strange dupa sine. Mediul pregatit favorizeaza independenta la aceste varste fragede. Copilul practic isi construieste libertatea interioara. Cand solutioneaza singur (din nou, in mediul in care este lasat sa o faca ) capata incredere si independenta in sensul AUTONOMIEI (isi construieste libertatea interioara). Cand ceea ce isi doreste sa faca copilul se suprapune cu ceea ce se cuvine sa faca, se obtine maximum de concentrare.

In Montessori  independenta este un proces, iar in acest proces copilul invata sa lucreze  linistit si respectuos –este ceea ce noi numim NORMALIZARE.

Normalizarea are III  stadii :

STADIUL I – Cand intra in gradinita Montessori – ( Daca vine din alt sistem educational în care se pun multe restrictii,  oferindu-i-se libertate dintr-o data copilul nu va stii ce sa faca și  ii poate  deranja pe ceilalti. Atunci  i se ofera putina libertate și va fi tinut mai aproape de educator si va fi mai indeaproape observat).

Pentru inceput i se ofera activitati din viata practica pentru a-l ajuta sa-si dezvolte motricitatea si care ii vor alinia energia mintii cu cea a mainii  - aceste activitati  il vor ajuta si il vor canaliza. 

Libertatea se da individual fiecarui copil functie de nivelul de normalizare la care a ajuns.

Stadiu II: devin curiosi, prinsi in activitati – aleg multe in timp foarte scurt. Dar interesul lui profund inca nu s-a trezit.

Un principiu important în Montessori este : ”Cunosterea trebuie sa preceada alegerea”  – este o mare diferenta intre curiozitate si adevarata alegere. Un copil poate fi condus de curiozitate catre un obiect sau o activitate noua astfel incat sa acumuleze mai multe informatii si sa inteleaga. O data ce curiozitatea a fost satisfacuta copilul va actiona pentru a se dezvolta in loc doar sa acumuleze niste cunostinte. Un copil poate fi curios in legatura cu o lectie anume iar prezentarea profesorului ii va satisface curiozitatea. Dar cand copilul alege materialul respectiv de pe raft pentru a lucra cu el si a intelege mai bine, atunci incepe adevarata invatare.

Iar asta este Stadiul III al NORMALIZARII. Aceasta diferenta intre simpla curiozitate si alegerea adevarata este motivul care sta in spatele regulii cum ca un copil are nevoie de o prezentare inainte sa foloseasca un material. Asta este ceea ce ii ajuta pe copii sa le placa ceea ce fac si nu sa faca ceea ce le place. Numai repetitia si concentrarea duc la invatare si normalizare. Concentarea este, de fapt, sedimentarea informatiei. Rolul educatorului  cand copilul intra în acest stadiu este sa protejeze concentrarea.

OBSTACOLE IN CALEA INDEPENDENTEI:

1)        Lipsa limitelor – fara limite va fi ca un copil pierdut intr-o padure fara poteci.

2)        Respingerea – devine temator, neincrezator.

3)        Suprapotejarea – temator și neincrezator.

4)        Lipsa de interes fata de copil (prea ocupat la service nu este o scuza valabila pentru parinti).

5)        Cereri contradictorii intre parinti (un parinte foarte rigid si altul deloc) – copilul nu se mai simte  în siguranta.

6)        Limite rigide – copil rigid, neadaptat social mai tarziu.

CONDITII CARE FAVORIZEAZA LIBERTATEA:

1). Un adult aplecat sa inteleaga prin ce faza trece copilul.

Ex: la 1,5- 2  ani el dezmembreaza – nu ii poti cere sa puna la loc. Sau ii poti cere dar nu te poti supara ca nu o face. Ii dai exemplu si atat. Le va pune la loc in timp daca ii reamintesti.

2) Cand voi ca parinti puteti lega libertatea de responsabilitate, puteti sa fiti increzatori ca cu cat disciplina interioara a copilului creste, puteti descreste controlul parental.

3) Faptul ca la fiecare pas vom intalni tot felul de contradictii nu trebuie sa ne sperie. Nu trebuie sa ne imaginam ca libertatea este ceva fara reguli sau legi.

4) Libertatea pe care voi o oferiti copilului vostru nu trebuie sa va asteptati ca va veni dintr-o data numai cu lucruri bune. Atunci cand oferi altuia libertate, valori precum adevar, dreptate, curaj, compasiune, intelegere, iertare nu vin dintr-o data. Vin in timp si de multe ori pana sa ajunga sa inteleaga o astfel de valoare copilul poate gresi, situatie in care iti pune rabdarea la incercare. Copilul vede in tine un prieten daca esti drept (ferm si hotarat), dar NU TE SUPERI. Atunci ai castigat in fata lui.

Gandhi : ”Liberatea nu merita sa o ai daca nu ai si libertatea de a gresi”.